Daniel Cristea-Enache 
Am mers mult cu Uber în ultimele zile, la Lisabona fiind; și observând că e mai ieftin decât cu „clasicele” mijloace de transport în comun: autobuz, troleibuz, tramvai, metrou. Asta m-a făcut să-mi amintesc de taxiurile din copilăria mea, pe care le luai mai greu din stradă și ceva mai ușor prin comandă telefonică. Sunai „la Taxi”, îți răspundea, după îndelungi apeluri, o doamnă ce părea grăbită și căreia încercai să-i câștigi bunăvoința cu cel mai dulce glas al tău; iar când te anunța că vine mașina în câteva minute, te umpleai în avans de încântarea viitoarei curse.
Noi mergeam, în nouă cazuri din zece, pe aceeași rută, parcursă într-un sens sau în cel opus: fie din Militari în Balta Albă, adică de la noi de-acasă până „la Nașa și Valeriu”, fie invers, când vizita la ei, încheiată seara târziu, era urmată de mersul cu taxiul până acasă. De la strada Apusului până la strada Gura Ialomiței; ori înapoi: acestea erau reperele noastre, cele două străzi fiind la capete diferite ale Bucureștiului.
Mergeam aproape o oră (!) cu taxiul și traversam Capitala prin centru, hurducat ușor într-o Dacie cu o plăcuță pe ea pe care scria TAXI și care-mi plăcea la nebunie (seara, devenea luminoasă); iar mirosul de benzină, de tutun (adesea) al șoferului, de parfum bun al lui Tata făceau un amestec pe care-l inspiram cu nesaț, ca și cum așa mirosea însăși viața, viața adevărată: să tot mergi cu taxiul descoperind și redescoperind orașul, alături de oameni dragi și de un șofer concentrat la volanul și pedalele lui.
Firește, pe atunci nu exista nimic din ceea ce ușurează orientarea șoferilor astăzi, așa că adesea îl îndrumam pe șofer, eu îngroșându-mi puțin vocea ca să par mai matur și mai creditabil. „Acolo o luați la stânga”, „a doua la dreapta”, „acum drept și vă spun eu când facem stânga”… Cam acestea erau indicațiile mele „prețioase”, pe care am învățat să le spun cu glas tot mai aspru, pe măsură ce oamenii din familia mea și din taxiul nostru galben cu care traversam Bucureștiul într-un sens, sau în celălalt, dispăreau din viața mea, lăsau locuri goale, mureau.
