Crisanta Predescu 
Luni, 18.05.2020
Câteva fragmente selectate de Odilia Roșianu din romanul „A citi, a scrie” reamintesc cititorilor stilul filosofic unic al celui ce a fost Augustin Buzura, din a cărui filosofie e mult de învățat.
Isaac Casaubon et revisitant la Grèce antique
Despre Isaac Casaubon și o biografie amplă a sa aflăm din articolul semnat de Eduard FlorinTudor.
The Sculptural Photography of Vadim Stein
Numai un expert într-ale imaginii artistice, precum Claudia Moscovici, ar fi putut scrie un articol dedicat lui Vadim Stein, cu atâtea detalii tulburătoare.
Oameni pe lângă care am trecut
Dinu Lazăr, fără cuvinte, ci numai un zâmbet dintr-o privire…
Marți, 19.05.2020
Când dorința pune stăpânire pe gând de bărbat, firesc e să se și manifeste șăgalnic în mesaje convingătoare, precum versurile lui Călin Neacșu.
Petre Stoica – poet, grădinar și protestatar
Alex Ștefănescu a obișnuit cititorii cu sinceritatea-i dezarmantă, prezentările sale despre oamenii de cultură fiind succinte, închegate și revelatoare. În articolul de azi, îl regăsim pe Petre Stoica.
Cititorii au prilejul de a o însoți pe Ramona Müller într-o vizită la Muzeul Momârlanilor, unde stau ascunse secretele unei bogate tradiții.
Miercuri, 20.05.2020
Flaviu George Predescu gândește ramificat, literar, liric și social anotimpul ce va să vină anul acesta.
Iubirea trasează sarcini deloc anoste, respectă, are grijă, femeii să-i fie vers și patimă, cum frumos expune ideile Mariana Rogoz Stratulat în al său poem.
Fabulosul personaj al lui Stelian Țurlea, din romanul „Martorul”, se confruntă cu o situație neprevăzută.
Joi, 21.05.2020
Nu mă mai privea decât ochiul morții
Adrian Sângeorzan continuă seria de întâmplări de război, Vitali, personajul principal, fiind împins spre ghearele morții.
O încercare de definire a omului politic român, din perspectiva tăioasă, dar reală, a lui Leonard Oprea, induce o respirație adâncă.
Vineri, 22.05.2020
Carmen Sorescu trage o linie în textul său electrizant, concluzionând că, în perioada aceasta sau în general bucuria nu se mai deosebește de tristețe, lucru deloc îmbucurător.
Cartea săptămânii: Fără speranță. Speranță abandonată
„Apoi, m-am întrebat adesea dacă trebuie sa urli când ești lovit și călcat în picioare. N-ar fi oare mai bine sa înțepenești într-o semeție drăcească și să răspunzi călăilor printr-o tăcere plina de dispreț? Și am hotărât că trebuie să urli. În acest urlet sfâșietor, care nu se știe de unde răsună în celulele închise ermetic, aproape izolate acustic, sunt concentrate cele din urmă rămășițe ale demnității umane și ale încrederii în viață”.
Cartea săptămânii: „Fără speranță. Speranță abandonată”, Nadejda Mandelștam.
Sâmbătă, 23.05.2020
Au fost odată poeziile copilăriei noastre, cu Ana Blandiana sau Elena Farago! De la prima poetă menționată ne amintim de Motoșel și Botoșel, „doi pisici la fel”.
Tristă reprezentare a lumii aflăm în poezia lui Carmen Firan, deși nimic nu e un capăt de drum. Omul, constant în surprinderi, reușește totuși să se ralieze unei normalități, oricum ar fi ea.
Duminică, 24.05.2020
Cu referire la Gustav Mahler, compozitorul austriac, decedat într-o zi de 18 mai, Gabriela Pop invită cititorii revistei la audiția Simfoniei a5-a, compoziție care a reprezentat o scrisoare de dragoste pentru soția sa, Alma.
Textul Cristinei Crețu cuprinde un interviu cu regretatul actor Mircea Albulescu, dezvăluind aspecte interesante din gândirea acestuia.
Evenimentul prezentat de Dan Romașcanu, aselenizarea din 1957, poate fi comparat cu încercările oamenilor de azi de a coloniza alte planete, pentru ca specia umană să supraviețuiască.
Literatura de azi 7/7: 11-17.05.2020
Dacă vrei să-mi zici cum este inima unui om, nu-mi spune ce citește, spune-mi ce recitește.(François Mauriac)
Crisanta Predescu lansează către cititorii revistei Literatura de Azi invitația pentru recitirea savuroaselor texte ale săptămânii sfârșite.
