CENACLU

Presimt: frumoase mâni, cum îmi cuprindeţi astăzi cu căldura voastră capul plin de visuri, aşa îmi veţi ţinea odată şi urna cu cenuşa mea.   Visez: frumoase mâni, când buze calde îmi vor sufla în vânt cenuşa, ce-o s-o ţineţi în palmi ca-ntr-un potâr, veţi fi ca nişte flori, din care boarea-mprăştie – polenul.   […]

Fără concordanță cu logica, în regim de diabolică fantezie pământul își propagă vibrațiile ca o răzbunare pentru cei ce n-au îngropat ca punct de reper eroii în sanctuare… Închipuind o bizară superstiție și o premoniție prin care doar dă idei de a răspunde la unele ghicitori barbare, neputând reda un gând pașnic, un joc, această […]

Calea bătătorită, pietruită, pământuită sau calea urbană, semaforizată, poate ulițele cerebrale și copaia de vene. Astea pot fi capătul firului din marele ori micul ghem al fiecăruia. Un început este goana spermatozoizilor pe calea ovulelor și miez de suveică placentară. Calea excentrică a visului prespălat, calea didactică prin pulberea gri, calea puțină din vârful molozului, […]

Nici azi nu-mi aduce nimic lumina, Și timpul sfârșește în gând și-așteptare, Voi fi (dar mai pot eu să fiu?) ca grădina Ce-n ger împietrește, cu pomii în floare. Dan Botta   (sursă foto: sfatulbatranilor.ro/archive/index.php/t-12917-p-41.html)

Plouă cu minciuni corozive peste trupul întunecat al orașului industrial. Vântul poartă semnătura pulberilor de metal. Cresc petale de rugină, cad frunze de oțel. Se înalță boscheți de sârmă și arbori înalt aliați. Cad cuvinte de fontă peste sufletele de tablă ale oamenilor industriali. ######## Copacul timpului își pierde secundele în fatala adiere a eternității. […]

De nu găsești nici locul, și nici oamenii cu care să dansezi, privește o păpușă, dacă vrei să vezi, cum tace, nu dă sfaturi, doar există, neîncercând a înțelege, nici a fi specialistă.   Și dacă totuși vrei a contesta chiar și-o păpușă, ia-ți o oglindă, o alură jucăușă, te du în ea să vezi […]

Un poem reificat trezit de gânguritul unui copil un vers pentru un surâs o tânără mamă-n pielea goală lângă ultimul nou-născut al condiției umane nud extrem Dumnezeu se-apropie de leagăn pe vârfuri cu aureola dată la mic lucrurile au încremenit cu gurile căscate criminalii taie frunze pentru câinii comunitari munții dispar dincolo de nori în […]

Vova a decretat mobilizare de război Unii cu bani au fugit din țară Ații caută pe net cum să scape de armată Cu o mână ori un picior rupte. Tot prăbușirea lui Icar e soluția. Granița nu poate fi trecută pe jos E nevoie de trotinetă să treci în Georgia De bicicletă să treci în […]

Să nu mai pomeniți niciodată poeții și nu pentru că nu merită ci pentru că ei nu mor, sunt plecați mereu după zare să înduplece cuvintele la joacă prin copilăria sufletelor voastre, să convingă soarele să răsară mai luminos la ferestrele fricii. Apoi, tot cu el, să-și ia măsura umbrei, să-i fie cam cât a […]

Maica mare are mii De ani mari între vecii, Dar mai tînără mereu S-a-ntrecut cu Dumnezeu. Omul când credea că moare Da dintr-însa altă floare, Pentru lumea trecătoare. Ea venind și pe la noi, A dat florile-i mai noi. A intrat cu ochii-n cer Pe la Porțile de Fier, Alegîndu-și cale grea : Muntele și […]