LITERATURĂ

Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai

O lacrimă De-ar fi să-ţi împărţeşti o dată Tu bogăţiile ce ai, Din toate darurile tale, Ţi-aş cere-o lacrimă să-mi dai. Mi-ai da atunci un strop de suflet Ce din adâncuri îmi răsare, Căci numai [...]

Ibrăileanu sau Vraja

G. Ibrăileanu (23.05.1871 – 12.03.1936) Celor pe care-i stimezi adu-le omagiul de a nu le ceda nimic din opiniile tale. Celorlalți nu le face onoarea intransigenței tale. Nimene nu reclamă [...]

Starea absolută a intelectului

Cuvânt către poeți La temeliile sufletului omului de astăzi zac straturi de păgânătate. De ele făţarnicul se ruşinează, le tăinuieşte cu grijă, îngropându-le şi mai tare într-însul sau le [...]

O piatră de temelie

Titu Maiorescu De acum înainte, o să-mi însemn în cartea asta toate erorile mele şi toate bunătăţile de peste zi. (14 febr. 1856) Când am plecat de acasă, neobservat, necunoscut, singuratic – [...]

Ciocoii… dintotdeauna

Dedicaţie Domnilor ciocoi! Este mult timp de când umblu cu această nuvelă ziua şi noaptea, întocmai ca Diogen, căutând o clasă de oameni ca să le-o dedic. Am voit să fac această onoare boierilor; [...]

Umbre… într-un vers

Stelă funerară O umbră joacă ramul pe piatra unei umbre. Stelă de mim Cu plâns şi râs de mască în mâini, nepăsător. Groapă nouă Păşeşte lin drumeţe, pe moartă să n-o scoli. Colori Zambilele, nori [...]

Idei obosite

Pe semeni îi cunosc. Adesea mi-am citit în ochii lor absenți și goi nerostul soartei sau mi-am odihnit răzvrătiri în  pauzele privirii lor. Dar zbuciumul lor nu mi-e străin. Ei vor, ei vor [...]

Nu crezi dumneata în iubire?

Veneam în ziua aceea cu braţul plin de flori… Nu mă aşteptase… Nu dorisem decât să retrăiesc o clipă… ceva din trecut şi mă supuneam acestui demers cum primeşti un singur pahar [...]

Corbii de piatră

Dacă meșterul Manole s-ar fi îndurat să treacă pe la Corbii de Piatră și i-ar fi înțeles secretele și menirea, poate că mănăstirea lui nu s-ar fi dărâmat în fiecare noapte și biata femeie n-ar fi [...]

Un nor tainic plutitor

Dorul de mare Pe senin călătoreşte Un nor tainic plutitor. Al meu suflet ce jalesce După el se-nalţă-n zbor!   Norul trece şi dispare În afundul cerului. Ah! de merge el spre mare, Duce-m-aş [...]