Mihaela Hură
14.01.2024
Mai pune-ți un suflet
Trec păsări de iarnă spre marginea serii, cruci negre cu aripi înfipte în cer, nu vor să se-așeze, pământu-i stingher, nu știe să-și vindece umbrele verii. Livada scrâșnește din dinții de gheață, [...]
22.12.2023
Se-aude Crăciunul
E iarnă în lume, se-aude Crăciunul, copii de zăpadă se-adună la geamuri și cai de zăpadă sunt liberi de hamuri acum, când în iesle se naște Ajunul. În casă miroase a sfânt și a miere, ceaslovul [...]
22.11.2023
Liniște
S-a adunat sub nori ceva – un colț de pace sau o mare prin care-și caută cărare toamna mea. Coboară cerul în grădini pe rămășițe de tulpină și-agață scame de lumină printre spini. Se-nchide [...]
04.11.2023
Într-o cafea
Mi-e greu de lume și mi-e dor de tine în fiecare ceașcă de cafea, când roua cade prea adânc în mine și parcă beau din dimineața ta. Îmi plimb tăcerea între minutare, mă uit pe geam și văd [...]
01.10.2023
Hoți din rai
Toamnă peste noi, iubito – ploaia ta în trupul meu carnea toată mi-a sfințit-o într-un ochi de Dumnezeu. Lasă-mi palmele să jure că în sânii tăi stau hoți alungați din rai să-mi fure buzele și [...]
19.09.2023
De toamnă
M-am îmbrăcat cu ultima mirare pe care mi-a ascuns-o-n pietre vara și am rămas în trenul meu, din care încearcă pe furiș să plece gara. O ploaie cu obraji de balerină se plimbă prin vagon fără [...]
28.08.2023
Poveste cu noi
Hai să dormim, mi-ai spus odată, în câte-o scoică fiecare și să visăm, din întâmplare, aceeași liniște sărată. Pe marea dintre noi să crească din somnul verii o poveste, noi să ne bucurăm că [...]
25.07.2023
Amândoi
N-ai știut nici tu, n-ați știut nici voi cât a fost de ea, cât ați fost de doi, cum v-au prins din zbor niște fluturi goi și v-au aruncat într-un lan de ploi. Ați băut un nor dintr-un râu străin, [...]
06.07.2023
Ascultă vântul
Ascultă vântul și închide ochii, să poți vedea copilul care-ai fost în verile când toate aveau rost și curcubeie se plimbau pe rochii. Cu suflet dinainte de păcate întinde palma, ca să prinzi în [...]
24.06.2023
Fără ea
S-a uitat prea mult la urma ta și în ochi i s-a făcut fântână – să cobori în ei, sau să rămână drumul tău de piatră fără ea. Ți-a cules toți pașii într-o zi și i-a scuturat de praful verii, să-i [...]