Iulia Dragomir
28.07.2018
Pământul
Ce vezi din ochiul de tăciune-ncins al vremii înstelate de gând? Dacă nu ar fi fost luată în furca vântului secerarea, ai mai fi chemat la torsul orelor lavanda răvășită în mers? Dacă ți-ar [...]
18.07.2018
Empatie
Cu ochii în gol și gândul dus, prelins, cotcodăcind singurătăți, te-ntrebi de unde să începi să cureți rătăcire, pe care drum să sapi, în care cuib să-ngropi hățișuri veștede de fire. Se rotesc [...]
11.07.2018
Când ne iubim
Când ne iubim, ne tot apropiem trași de îmbieri năucitoare, legați unul de altul ca barca de mal, până când zilele se încrucișează, se pleacă în fața nesațiului, sapă cărare doinitoare de viață. [...]
01.07.2018
Foame
Am contemplat viața așa cum mă așez la o paradă în fața căreia nu contenesc să mă minunez. M-am desprins de mine și m-am despicat în două. Dupa repetiții, înveți mersul. Dupa repetiții, se [...]
01.06.2018
Foame
Am contemplat viața așa cum mă așez la o paradă în fața căreia nu contenesc să mă minunez. M-am desprins de mine și m-am despicat în două. Dupa repetiții, înveți mersul. Dupa repetiții, se [...]
06.05.2018
Ploaia
S-a oprit privirea fascinată, sărind peste îngrădiri, gata de împământare în sufletul vieții? S-a oprit în marea mirare, de la prima răsturnare pe spate în cuprinsul unui zâmbet? Bâjbâim încă, [...]
24.04.2018
Seducție
Da, am scris şi eu uneori pe toți pereții cu litere mari, ascuțite, de s-au lungit până în inima cuprinsului. Am scris roşu, galben, albastru, până la soare, până la mare, până la trezirea [...]
08.04.2018
Descoperire
Ooo! Cum lucesc indicatoarele în oglinda vremii! Măsor distanța dintre pietre și firul ierbii. Am sărit peste râpa căscată la marginea nopții. Și te toooot privesc așa adânc în suflet, să nu [...]
24.03.2018
Inevitabila trecere
Nu e la fel. Nu vin aceleași falduri să mă înfășoare, nu mă împing, spirală, țâșnind uimitor înspre soare. Se adunase sufletul în jarul viu, zvâcnea neostoit, și totuși fluierau depărtări, [...]
17.03.2018
Întâlnirea
Te-am lăsat să umpli timpul cu apoteoza inimii, să-l alipești de înrobirea devorantă în seducție deplină, cât să pui osul la munca zilnică pentru fericirea celei fără de care nu există fericire. [...]
