Iulia Dragomir
22.02.2018
Rătăcire
Când am iubit din toate lacrimile, mi s-a rupt zăgazul zorilor, am tocit drumul soarelui cu sufletul șiroind vibrații, și deși, uneori, mi s-au ridicat în față fumuri reci, până la frâul zărilor, [...]
10.02.2018
Lupta
Acesta e felul lui de a lupta. Strânge în pumni sâmburi argintați, încorsetează cuvintele și aruncă în aerul palid imagini despuiate de granițe. Rupt din coloana infinitului, jonglează cu aerul [...]
30.01.2018
Evidență
Era loc pentru surâs, pentru dor, pentru fluturi și plonjări în mare, era loc pentru popas, pentru înfloriri, pentru sete, amintiri nepieritoare. Era loc de încremeniri, cuveltură peste abis, [...]
20.01.2018
Dăruire
M-am surprins iar cu privirea ghiulea, azvârlită în abisul lăuntric, lipitură de stea, săgetând fantomatic spațiul în care te miști. Și te văd de aici, prezență statornică de gând. Mă cufund în [...]
08.01.2018
Întâlnire
Ni s-au întâlnit sufletele. Te-ai trezit deodată cu atenția priponită de sălbăticia câmpului interior. S-au așezat la pândă simțurile în iarba așteptării, și-au ascuțit ghearele, s-au mlădiat [...]
29.12.2017
Același răsărit
Gândurile îmi invadaseră ca de obicei înaintarea, călăuzită în orice direcție de aceeași imagine. Te văd din orice poziție a vremii. Și ca printr-o minune, ai apărut în calea realității. M-am [...]
19.12.2017
Ispitire
Văzusem și eu aripile. Pluteam pe ele în fascinația contemplării. Mă înălțasem până la retragerea în adâncul inimii, până la decantarea nuanțelor pe care le sorbeam în orele înnoptării. Văzusem [...]
09.12.2017
Centrul universului
Recunosc divinul din tine. M-am îndrăgostit lulea într-o curbură de viață! M-am transformat în jar înflorit, în turbion răscolind nemărginirea, Am ieșit din peșteri săpate în lutul amintirii, [...]
30.11.2017
Dorință
Pentru tine mi-ar plăcea să fiu frumoasă, ca o ferigă ce împânzește pământul viselor, cățărându-mă pe munți străvezii de tăceri, de cuvânt, oxigenând tărâmul gândurilor, doar pentru a fi fericit [...]
20.11.2017
La plita lunii
Se îngână amurgul cu noaptea, alunecă prin sângeroase urme. Nu, n-o să tulbur înserarea! În largul păcii însorite mă împinge zarea. Îți e amiaza dăruită mângâiere? Să știi că și-ntre umbre, umblu [...]
