Iulia Dragomir
19.09.2017
Sita
Ce te saltă din retrageri, din cădere nevăzută, ce te-nsuflețește când în taină inima-ți sărută? Ce-i de trebuință pentru holda aurie, Ce-i vital pentru odihnă? Când e rod zemos de rost în vie? [...]
10.09.2017
Cea mai frumoasă parte din mine
Îmi biciuise sufletul cu o ardere, mă luase în brațe amurgul, semizeu în nașterea meteoriților îmbujorați. Mă mușca pătimaș, mă săruta cu dinții tăioși, și cuvintele șiroiau, se prăvăleau [...]
30.08.2017
Dragostea
Nimic nu mă poate împiedica să te iubesc. Dragostea mea nu depinde de bătaia vântului, de răspântiile ispitelor, de capodoperele altor călătorii, de joaca stelară. Dragostea e mâna lui Dumnezeu [...]
20.08.2017
Mărturii
Poate că uneori se dezlănțuie haotic, se aruncă de pe stâncile, din cascadele inimii, fără a aprecia corect adâncimea, lățimea, dimensiunile întâmpinărilor. Pășesc timid, șovăielnic sau se ascund [...]
10.08.2017
Dor
Uneori mi-e atât de dor că mă doare ropotul ploii, mă doare aerul în care deschid ochii, gură cască în căutarea ta, mă doare perna care îmi primește gândurile șuvoi, se preling nebunește pe [...]
26.07.2017
Gândul dimineții
Simt nevoia să ne atingem cumva, să mă ții de mână de marginea spațiului, de centrul ecoului, să bată inima ta și peste întinderea nopții și peste întinderea zilelor, să fim în legătură [...]
18.07.2017
Fii fericit!
Când umbre se rotesc în falduri pe furiș, după obloane de lumină lină mă adun… Hai sa ne bucurăm de cântec, om frumos și bun! În casa inimii, toți adunat-am raze, dar și scrum, renaștem [...]
08.07.2017
Dor de tine
În fiecare zi mi-e dor de tine, de zborul în neant nedezlegat, m-azvârl în susul și în josul unui salt, pe fluviul respirației neîncetat. Aici, în fiecare colț de stea, materia-ți spune ceva. De [...]
22.06.2017
Nelămurire
Nu înțeleg de ce simt nevoia să fiu în legătură cu tine, să știu ce simți, ce gândești, ce faci, de parcă m-aș hrăni cu relația coaserii cerului, știind că ești fericit cu visele care îți [...]
16.06.2017
Măsura
Nu ştie nimeni durerea ghiocelului apăsat de frigul gheţurilor, nici a pietrei sfărâmate de ascuţisul tăieturii, Nu ştie nimeni suferinţa apei când o împânzesc mizeriile, sau a muzicii peste care [...]
