Călin Neacșu
05.04.2016
coapsele viselor tale ale lunii în mov’albastru
de când te’am învățat să’mi împletești în coc șireturile cu fundă la spate, m’ai cam lăsat desculț. și cum umblam dezpantofat de ambiții inutile, mă tot răneam prin rânjetele imbecililor [...]
29.03.2016
Strigă’l tu pe Hemingway (cocktail naiv de tine)
știu… portocalio! cunosc… mi’ai ștoptit că vrei să’mi fii. așa am aflat de ce campari m’am născut. ca zemoasă să (mie mi) te dărui. sau poate. eu sare și tu tequila, sau [...]
22.03.2016
ia’mi șoapta și râzi
ea seamănă cu o cană de tablă găsită într’o tranșee, strivită de bocancii rătăciți ai indiferenței, lângă un epolet vinovat de prea multe războaie uitate, mirosind a stârvuri de gânduri [...]
15.03.2016
briza lui adio
o prezență miloasă și elegantă toată numai dantelă cu mersul și fardul discret, ce aflase din bobi – se împăuna ea -, că rătăceam târând la brâu paloșul fără de teacă gol de armură dar cu [...]
08.03.2016
o inimă, ție (Femeie)
o inimă însăgetată scurmată prin ziduri de pârnăi pe antebrațe venoase de viețași cu antecedente de gentlemani… o inimă de turtă dulce tatuată prin iarmaroace pe câte’o cocă rumenă precum [...]
01.03.2016
dulceața mareelor
mi’ai luat stelele… te’am văzut! să taci acum! ale tale să’ți fie! împreună cu dulceața mareelor ce cresc când îți descoperă goliciunea fremătând a aflare despre mine. ia tot. ia’mi [...]
25.02.2016
aminunare (sublima solitudine)
nu mă pot opri din râs vezi tu… e doar o lacrimă, una singură ce merită să curgă în josul șoldului amforat apoi de’a lungul zidului longilin al cănii de tablă în care te adun. acolo [...]
20.02.2016
cu mult înainte
taci… taci și lasă’mă să te iubesc. mă pricep prost… dar știu cum s’o fac pentru că mi s’a mai întâmplat, de’atâtea ori de câte ori am avut voie, ca să fiu pedepsit, după cum mi se cuvenea. [...]
13.02.2016
Atât de fericit de singur
am fost demult, odată ca niciodată, și voi mai putea fi când îmi va reveni vremea pedepselor pe’aici. azi, am primit armura și sceptrul Său, și am aflat că dacă voi atinge orizontul, cu un [...]
04.02.2016
Povestindu’i furoului tău (cuvintele noastre se vor iubi)
Pe coperta unei cărți, subțirică din născarea sărmană a destinului nostru, epuizată pe raftul unei biblioteci de’atâta amor necitit, din ăla duios de mucegăit cum astăzi nu se mai întâmplă, [...]
