Panoramic

Dureri ascunse

Sunt flori care-şi înclină boiul şi mor topite de visare, Mai sunt şi ochi ce plâng în noapte şi-adorm când soarele răsare, Mâhnite-s florile acele, dar jalea lor cine-o mai ştie? Cine-a-nţeles cât plâns ascunde sub ochi o dungă viorie? Cât praf de flori nu cerne vântul de-a lungul zilelor de vară, Şi totuşi veselă-i […]

În Universul cu un singur astru

Ce mai contează lumii un sihastru prin ochii lui deja recunoscând lumina că îl umple de albastru pe fața zilei doar din când în când,   Că-n universul cu un singur astru hotarele tocmindu-se prin gând nu-i va rămâne locul câtuşi castru să vadă cum se cade tot arzând,     În orice foc ce […]

Poți să fugi în papuci de turte dulci?

Acest ghid prin sensurile niciodată pierdute ale copilăriei este o comoară… Este un măr din grădina ascunsă, o pasăre cu pene de veşnicie, un cer în care Micul Prinţ zboară, o mare cu valuri line din St. John Perse, adunate aici cu fericire şi oferite cu instrucţiuni spre a fi trăite. Arta Oanei Maria Cajal […]

În câte feluri puteți citi o poveste?

Asociația Curtea Veche invită copiii, părinții și profesorii pe 24-25 septembrie și pe 1-2 octombrie 2016 la Școala Centrală București (Strada Icoanei, nr. 3-5) pentru cea de a doua ediție a festivalului de lectură pentru copii NARATIV. Toate cele 120 de activități din cadrul NARATIV sunt complet gratuite, iar interesul pentru festival este foarte mare, […]

Îți mai aduci aminte, doamnă?

Intimă Îţi mai aduci aminte, doamnă? Era târziu şi era toamnă, Şi frunzele se-nfiorau, Şi tremurau în vântul serii Ca nişte fluturi chinuiţi, Ca nişte fluturi rătăciţi Din ţările durerii. Ţi-aduci aminte iar de seara Şi-amurgu-acela violet, Când toamna şi-acorda încet, Pe frunza galbenă, chitara? Pe lac, ce-n luna s-argintase, Încet o lebădă trecea, Şi […]

Ordinul „Meritul Cultural” acordat lui…

  … CONSTANTIN BRÂNCUȘI „Colaborarea intimă între artist şi materialele folosite, precum şi pasiunea care uneşte bucuria meseriaşului – cu elanul vizionarului, îl duc pe rând la esenţializare, la forma ideii în sine… Sculptorul trebuie să îşi pună spiritul în armonie cu spiritul materialului.” Ordinul şi Medalia ”Meritul Cultural”  continuă o tradiție mai veche care […]

Când toate săruturile devin doar spaime

Nu cred că numai la noi există obiceiul ca oamenii să-și ureze în primul rând „sănătate, că-i mai bună decât toate”, indiferent dacă e zi de naștere, întâlnire de fiecare zi sau începutul unui nou an. Și, totuși, chiar înainte de sănătate, PACEA mi se pare cea mai importantă condiție pentru fericire. Fără ea, nimic […]

„Vreau doar să fiu lăsată în pace”

Răspândea în parfum, în cuvinte, în priviri și în gesturi o serie nemaivăzută de ambiguităţi şi excentricităţi. Seducea pentru a respinge. Respingea pentru a seduce. Ea era misterul şi capriciul la cotele lor absolute. Bărbaţii i-au fost mereu prăzi uşoare, deşi ea nu s-a grăbit să-i consume. Şi-a părăsit de două ori mirele, fugind întâi […]

Arta uitării

Eu cred mai degrabă că poetul, ca orice om, ar trebui să se priceapă la multe chestiuni intelectuale şi manuale: la geografie şi limbi moarte, la tâmplărie şi la horticultură. Nici nu ştiu cum ai putea să trăieşti şi să scrii fără să te ocupi de creşterea copiilor (că de facerea lor nu e nevoie […]

De azi înainte vei tăcea pe veci, obosita mea inimă.

Către mine însumi De azi înainte vei tăcea pe veci, obosita mea inimă. A pierit cea din urmă-amăgire pe care eternă-o credeam. A pierit. Simt acum că, în noi, amăgirile dragi au făcut din speranţe şi din dorinţe – un fum. Pe veci potoleşte-te. Destul ai zvâcnit. Nu mai valorează nimic bătăile tale, pământul măcar […]