LITERATURĂ

Cum era Creangă?

N‑a fost, cât a trăit, încântat de sine însuși, n‑a dat niciodată năvală să iasă‑n fața lumii cu mare renume, nu și‑a făcut și n‑a pus pe alții să‑i facă reclamă, ci mai mult i‑a plăcut să‑și [...]

Mărturisite de Nina

L-am cunoscut pe Al. I. Ștefănescu la sfârșitul anului 1947. Mai lucram la „Rampa”, săptămânal de artă, unde semnam Cronica literaturii dramatice, Cronica coregrafică, Vitrina Cărții, cu diferite [...]

Un sfios și galben fir de busuioc…

Ieri un popă rumen mi-a venit în casă (Lege nu-i pe lume să și-l vrea proroc), și din căldărușe mi-a uitat pe masă Un sfios și galben fir de busuioc… Busuioc cucernic, busuioc de-acasă, [...]

Iată-ne, așadar, pierduți în deșertul alb

Nu pot să scriu decât despre tine, Cu mâna ta. Este un fel de-a te păstra Înaintea ochilor, pe imensul cadru de zăpadă, Ca un perete pe care schiază Gândurile noastre de iarnă. Din fuga trenului [...]

Fără suflet, eu rămân tot mort

Moartea Mariei Cum vezi în creangă roza în haina-i veşnic nouă, În tinereţea lumii de Mai, prin alte flori, Şi cerul gelozind-o de viile-i culori, Când zorile o scaldă cu lacrime de rouă; [...]

Singur și părăsit

De când drumurile erau mai umblate, se vorbea mereu despre nenorociri întâmplate mai ici, mai colo, prin partea locului; cotitura de la Moara cu noroc, altădată vestită de rea, era însă în anul [...]

Când ruperea e definitivă

Duminica, 16 [ianuarie 1938] A fost aseară aici. Am așteptat mereu un telefon, că nu vine, că nu poate veni. Mi se părea mai simplu. Totuși a venit: cu câteva violete pe care le-a desprins de la [...]

Cărțile au fost viața mea

Sunt un vicios al lecturii. Am nevoie să citesc așa cum am nevoie să mănânc și să beau. Hrana pe care mi-o oferă lectura îmi este la fel de indispensabilă ca și aceea materială … Curiozitatea nu [...]

Noapte de noiembrie

Domnului V. A. Urechia Autorul închină ca dovadă de admirațiune, pentru ilustrul autor al Vornicului Bucioc și al altor scrieri de înaltă valoare literară. To die is landing on some silent shore [...]

Aripile creierului meu se agită furios

Am de gând să-mi sigilez toate scrisorile și să le las prin testament, cu clauza să fie desigilate peste 50 de ani… * Pot să scriu doar din amintiri, și nu direct după ce un eveniment se [...]