Loredana Stan

26.11.2022

Cu o viață mai devreme

Obișnuiești să te ascunzi în pădurea mea de gânduri răzlețe, așteptând să-ți zâmbească speranța dorințelor nemărturisite. Îmi pândești idealul de iubire, ca să-l aduci – pe neașteptate – în [...]
07.11.2022

În sufletul tău

Nu-mi explic cum ai putut să ascunzi și soarele și cerul la tine-n suflet, Te-ai hazardat când ai întors spatele omenirii. Culmea e că ai făcut asta, iubindu-mă pe mine. Iar drept răsplată îți [...]
11.10.2022

Tăcerea ta strigă la mine

În nopțile cu lună plină tăcerea ta strigă la mine, De parcă nu ar mai fi cuvinte pentru noi. Doar tăcerea asta prelungă mai speră să rămânem uniți într-o singură umbră. Și luptă din răsputeri ca [...]
16.07.2022

Negura sufletului meu

Mă-mpiedic întruna de ispita gândurilor tale ce se tot agață de negura sufletului meu ca să-mi arate iubirea dezlănțuită. Mă-mpiedic mereu de orele din pieptul tău ce se tot plimbă prin negura [...]
29.04.2022

Stinghera despărțire

Candoarea îmbrățișării tale mă copleșește neîncetat, Iar nimbul ce ne-nconjoară victorios pe amândoi pălește de la sine când mă privești cu sufletul semeț. Beatitudinea iubirii noastre oprește [...]
09.04.2022

Conviețuire paradoxală

Oare cum o fi convins dorul iubirea noastră să conviețuiască paradoxal, de-atâta amar de vreme, fără ranchiună? Cum poate fi statornic în prezența iubirii care se încăpățânează să existe?! Acest [...]