Iulia Dragomir
09.02.2019
Naturalețe
Să mă îndrăgostesc de tine a fost cel mai usor lucru care mi s-a întâmplat, poezie. Te-am privit până în sufletul timpului și mii de păsări au dat din aripi, gândul s-a făcut zbor cu ochi [...]
22.01.2019
Până la toate și înapoi
Le țin la gât, la glezne, și mă scufund în cuprinsul lor. Mă ating până la prima amintire, mă înfășoară, mă saltă din apatia norilor, mă pătrund cu sulițe albe, cu plezniri, cu țâșniri, cu albia [...]
07.12.2018
Zborul
Pe stânga, mă bucur că prind în palme clipa ocrotită de tăcere. Alunec lin pe fusul orar, teleportată în sămânța regăsirii. Călătoresc pe aleea lăuntrică, în lumina difuză a mișcării. Se coace la [...]
20.11.2018
Puterea apei
Cel mai greu mi-e să cred că mă iubește fântâna cu setea pământului ascunsă după ierburi și ziduri albastre, oglinzi pentru puterea opririi în loc a privirii înflorite de visul verdelui. Cel mai [...]
31.10.2018
Apă vie
Suflete, tu ai minte? Sari la răscruci nărăvaș peste bulboane, de parcă ai fi împiedicat de ochiul lunii. Te călăresc gândurile?! Nu recunoști ce e de recunoscut, nu vezi ce e de văzut, nu auzi [...]
15.10.2018
Dor de Dumnezeu
Dau târcoale!Sâsâie lângă trupul vremii. Șșșșșșș! șșșșșșș! șșșșșșș! Alunecă, se unduiesc gândurile ca șerpii, fac cerc, fac punte din motive încrețite de adunări, risipiri. Evaaa! Evaaa! Ți-e [...]
03.10.2018
Râul
S-au răsucit, s-au rostogolit, între urgențe și amânări, bilete pentru vacanța inimii, din ochiul sferdelitor în ochiul luminos, împăcat cu liniștea materiei, din înnoptări în difuzări dulci, [...]
20.09.2018
Inima zilelor
A trecut vreo zi fără să cutreieri minutele cu ticăitul dorului de vibrație? Tac! Tac! Tac! Taaac! Coase acul, prin ochiul clipei, trecerea zilnică, traversare continuă dintr-un capăt în altul , [...]
07.09.2018
August
Am tras de corzile vibrânde de nesațiu, să nu se frângă în zbateri partea plăpândă a zenitului. Am pus funii la fiecare strigăt să țin în frâu descătușările ecoului. Cal nărăvaș, scutur coama [...]
28.08.2018
Jug
Râde în hohote uneori cel de pe coclauri. În jug, sufletul ascultă, poetizează chemarea. Aude și tot cât pe ce să frângă în nelămuriri puntea! Se zguduie zarea. La răscruce de vânturi, se [...]
