Ion Țoanță
22.05.2017
CARMEN PATRIUM
Molfăim și ne zbatem în mocirla acestei istorii demodate cu prințese care-și ridică poalele prin parcuri uitate de administrația locală și-și onorează cavalerii care stau la coadă ca la „Titanic” [...]
15.05.2017
Rock’ n’ roll febril
(Lui Jon Lord, cel prăbușit în „adâncul purpuriu”) Niște dimineți bolnave îmi strică agenda și-așa încărcată de fluturi cu aripi de plumb, cămașa mea mov cu desene abstracte a intrat la apă și se [...]
09.05.2017
Anotimpul mireselor în negru
Debusolate funest de sentimente fruste, angoasate de tainice iubiri vetuste, amăgite de cavaleri tomnatici cruzi cu nude tăvăliri sub umbre reci de duzi, îmbrăcate-n rochii inexpresive de mirese [...]
01.05.2017
Alfacadabra
Vino să-mi desenezi trupul, prea bunule cavaler al pensulei din franjuri de abracadabra, mă ofer ție ofrandă în omerta după-amiezelor lui Ponțiu Pilat, sunt virgina din poveștile celor 1001 de [...]
24.04.2017
Sinucideri
Orașul acesta, labirint al obsesiilor ancestrale, ne invită la sinucideri lente, unul câte unul, în grupuri suntem mai greu de manipulat către slujbașii crematoriului confuz din abecedarul [...]
17.04.2017
Dimineți divine
Slavă Ție, Dumnezeul meu, eu mi-am clădit devenirea prin Tine și fericesc zilele pe care mi le oferi ca magic dar când soarele trece de la vis la trăire! (sursa foto: adevărul.ro)
10.04.2017
Pași cu Iisus
Astăzi am ieșit la plimbare prin spații desenate de vis, Iisus țesuse în plină noapte covoare de lavandă, magică e preumblarea când Călăuza poartă cămașa Mântuitorului! (sursa foto: ziare.com)
03.04.2017
Templul devenirii noastre
Mai întâi te-ai depărtat ușor şi ai plecat în tăcere lăsând în urmă doar amintirea unei mari iubiri. Eu am mai rămas debusolat într-o lacrimă şi m-am aşezat, cugetând nostalgic, la temelia rece a [...]
27.03.2017
Dureri ancestrale
Mă doare soarele și pasărea din zbor, simt durere în stânca din suflet și-n apa de pe lacrima crizantemei, mă doare lumina din ochiul bolnav de imaginea ființei topită-n prozodii, mi-a sosit ora [...]
20.03.2017
Anotimpuri amare
Viaţa mea ca o rufă pe sârmă prinsă în cleşti plictisiţi de câtă masă textilă apără împotriva căderii sau a vântului. Depind de aceşti cleşti, de felul cum sunt obosiţi, saturaţi, dependenţi, la [...]
