Horia Blidaru

24.05.2018

Lupul are putere cât un om și minte cât șapte

Focurile ardeau uriașe, cetina tânără exploda în mii de steluțe zglobii, militarii se jucau cu crengile aprinse, scuturându-le prin noapte. Mirosea a pălincă și-a ceapă, erau unși de slănină și [...]
17.05.2018

Suspinul zăpezii

Ningea ca la sfârșit de lume, când simfonia albă va să pună stăpânire pe tot cuprinsul. Câmpurile, pâlcurile de copaci, mâna de case ghemuite pe vale și livezile dindărăt, toate se făcuseră una [...]
10.05.2018

Evantai lângă platan

Dragoste alsaciană (V) Oaspeții începură să sosească pe la ora șapte. Trăsurile opreau, una după alta, înaintea treptelor de la intrarea principală, valeții-i ajutau să coboare, apoi doamnele, [...]
03.05.2018

Hellas

Moare Zelda-ntr-un azil – Rochii de mireasă. Crapă Grecia cu stil – Dansuri ca acasă.   Inima lui Shelley renaște pe rug – Lacrima lui Byron: Ariel, eu am să fug – Luntrile [...]
26.04.2018

Nimic nu mai putea fi reparat

Dragoste alsaciană (IV) Plângea cu lacrimi mari, hohotind din capul pieptului, simțind că nu are aer, așa cum plâng cei mai necăjiți oameni din lume, așa cum plânsese numai după înmormântarea [...]
19.04.2018

Înainte de a începe să plângă

Dragoste alsaciană (III) Raoul și Vivienne porniră, după micul lui dejun, călare, în sus, pe valea Rhirului, spre încrucișarea a două pâraie de munte. Veronique îi petrecu cu privirea din foișor, [...]
12.04.2018

Liniștea de pe urmă?

Dragoste alsaciană (II) Pretutindeni în părțile acelea ale Rinului, cimitirul e lângă biserică, iar aceasta veghează împrejur de pe o culme. Numai țâfna neamului Wandlau, teutoni cu genealogia [...]
05.04.2018

Paşi pe scena vieţii

Dragoste alsaciană (I) – Bună dimineața, doamnelor, ca să zic așa. Raoul avea, de mic, prostul obicei al timizilor de a fi agresivi fără motiv. Mama sa, contesa de Portales, îl privi cu [...]
29.03.2018

Bagatelă pentru pian

Elise, tu ești o lacrimă imposibilă, pe geamul spre vis al unui tren obosit, din țara noastră care, poate, a murit, dar asta nu mai contează.   Elise, îți scriu cu gândul, cred, la Therese, [...]
22.03.2018

Trecut

Într-o zi, o să fim bătrâni, ca azi sau niciodată. Voi mângâia amintiri, nu sâni, vei privi o fotografie, nu ochii unui pește gonit. Îmi vei fi iertat toate ticăloșiile, ca să pot pleca în [...]