Popa Mia

Te port ca pe o haină de care nu mă plictisesc niciodată mânecile au forma sufletului și buzunarele sunt pline de parfumul tău. Urc și cobor nici să zbor nu e greu haina seamănă cu puful [...]

Undeva, Se scindează dreptatea lor… A fi absent, Poate nepăsător. Rămâne la latitudinea Creatorului Inima să dicteze rațiunii iubind, Dreptatea să se sfâșie cerând un dram de atenție. [...]

Mi-ai spus iar povestea cu floarea crescută în ploaie. Ea nu se îndoaie precum salcia la margine de ape. Poate eu plâng… îngândurare de cocor. Când tu ești prea departe, zăpezile sunt [...]

Mi-am amintit că te știu dintr-un vis suprapunere de copilărie cu o adolescență flămândă de fluturi și zbor. Răsăritul mă prinde pe geana chipului tău… Argintiu e zborul fluturelui oprit [...]

N-a trecut nicio zi Fără să mă gândesc Că poate am greșit Și nu te mai iubesc Atât cât te iubeam În primăverile aduse de ghioceii gândului Și de toporașii catifelați Ca degetele tale. Alerg să [...]

Dimineața aduc cafeaua în vid. După ochii tăi nu mai e nimic. Ciudat mă privește un ochi de aragaz obosit. Tu și cafeaua pe irisul dimineților de primăvară ploioasă. Aștept și-acum să te îndrepți [...]

În fiecare dimineață amețesc și chipul de pe retina cafelei din zori rimează cu fereastra deschisă fără tine, cu picăturile de ploaie ce mă țin agățată de vis… Sunt departe și primul [...]

Știu că zăpezile cuvântului tău sunt albe ca tăcerile mieilor sacrificați , iluzie a primăverii din noi. Mai știu uimitor, că imnul iubirii se înalță din fapte. E drept, Tu m-ai învățat să nu [...]

N-am știut, cum se zbat aripile păsărilor pierdute pe mare. Eu, cea care până ieri nu am privit în ochii tăi, Izbutisem să cred că orice fereastră spre lume se deschide. Important e să vrei. [...]

N-am știut, cum se zbat aripile păsărilor pierdute pe mare. Eu, cea care până ieri nu am privit în ochii tăi, Izbutisem să cred că orice fereastră spre lume se deschide. Important e să vrei. [...]