Iulia Pațiu
24.02.2016
simțire
între a pierde cinstit și a câștiga necinstit stă un nufăr negru cu cerul gurii mai negru decât negru omul care a zburat cândva inima care niciodată nu zboară sufletul care-și caută cărțile în [...]
16.02.2016
cutremur alb fără zăpadă
la meteo câmpul seacă dorinți timpul lung ca părul mintea ageră seacă sfârșitul de an intuiția la geam floarea de gheață lumină albă pură capul plecat soarele nu-l vede și las sabia în [...]
09.02.2016
femeia
între „sunt femeie” și „a fi o femeie” nu văd nu gândesc dar știu tot ce există dincolo de fereastră prima femeie din mine intermediar cu duh curat în relația cu Dumnezeu [...]
02.02.2016
la petrecerea poetului de revelion
pe fruntea gândului copilul din mine într-un experiment foto între sprîncene din mâneca urmelor fără timp de reflecții inundă mângâieri în ograda grației cu substanță autopsia gestului la lumina [...]
26.01.2016
poem fără vină
pe capătul străfundului n-a folosit cuvinte trepte în sine mi-au spus că mă iubește când în același timp sunt însămi și altcineva și el în cămașă roșie cu aură albă udă ideile cu gânduri spiritul [...]
22.12.2015
încotro
dacă nu aproape pierdut în unda învolburată în valea de lacrimi de lume agățată câtă ironie el stăpân trident vrea să îmi fie să îmi despice palma în liniile vieții nu întârzie pârâu de [...]
15.12.2015
iarna
complice vântului de brad ascuns în basmul inocent cu păpușa martor viu la gluma fraților din copilărie împodobesc nuiaua de alun c-o dulce acadea trandafirie și cer drept de apel slovei scrise [...]
07.12.2015
hemoragia cerului
e perioada așteptării Răsăritului din horbota de stele pe coronița de advent bradul împletit ca un fagure de miere poartă dorul razelor de lună prins în patru fire de lumină ca un cântec netrăit [...]
01.12.2015
cei ce n-au inimă cum văd?
la bariere îmi las rochia plină de îngeri din ceruri evadez din mine pe geamul cu jgheabul de fluturi miezul soarelui lunecă pe frunza suavă e rece sub salcâmul din dumbravă atelierul vieții [...]
21.11.2015
Nepoeme fără titlu (5)
așează-te frunzele cad din culmea aspră urcă doar dorul vorbitul te face om tăcerea te face mai mult decât om așează-te Imagine de pe: voicesofyouth.org
