iarna

complice vântului de brad ascuns în basmul inocent
cu păpușa martor viu la gluma fraților din copilărie
împodobesc nuiaua de alun c-o dulce acadea trandafirie
și cer drept de apel slovei scrise de prâslea insistent

gura dospește tăceri joaca cu trudă în izbândă se zbate
sămânța dreptății nicăieri soarele ființei arde în cerneală
în apnee sufletul respirație cu mine plecată alandala
se întinde peste toată goliciunea aflată în minoritate

Dumnezeul cerului de jos convins de ochii cenușii de cristal
mă corupe în proximitatea Bisericii pe limba la altar dematerializată
prezență a legii care nu se apară interior condiționată
nedumerită de globul astfel ornamentat Îl corup cu limbajul transcedental

și uite așa în orașul de sărbătoare pe străzile fără de timp
cu șapte cocori agățați de potcoave-jar în liftul visului
înlătur zăpada prea roșcată putregaiul albastrului
îndop cu grâu secera profetului și-n flori de măr iarăși colind

Sursa foto: financiarul.ro