Geena Scarpete Our task must be to free ourselves… by widening our circle of compassion to embrace all living creatures and the whole of nature and its beauty. Albert Einstein
În articolul precedent vă povesteam despre cum ne poate afecta glutenul sănătatea, în cazul unora într-o măsură mai mare, în cazul altora într-o măsură mai mică. Cum de a ajuns această proteină, regăsită în cerealele clasice (grâu, orz, secară), să nu mai fie tolerată de al nostru organism? (Pentru că mă gândesc că pe vremuri, strămoşii noştri, cu siguranţă, nu au întâmpinat astfel de probleme). Odată cu schimbarea obiceiurilor alimentare, cu introducerea în alimentaţie a unor substanţe de-a dreptul toxice, cu utilizarea unor substanţe dăunătoare în cultivarea cerealelor de pildă, organismul a ajuns să se afle în mare impas, interpretând drept duşman ceea ce altădată îi era, poate, un bun amic. La acestea contribuie, fireşte, şi exagerările cantitative pe care le facem atunci când vine vorba de mâncare, dar şi combinarea nepotrivită a alimentelor. Puţini dintre noi sunt aceia care ţin cont de recomandările unui specialist în nutriţie. Mâncăm haotic sau ne înfometăm ore bune, sărim peste mese semnificative, consumăm ceea ce nu ar trebui şi rar ne atingem de ceea ce se recomandă. Nu ne interesează să trăim sănătos, nu ţinem cont de semnalele pe care le primim din interior. Dacă am învăţa să ascultăm de propriul nostru corp, multe dintre afecţiunile de care suferim ar dispărea ca prin minune. Iar în final ne plângem, dăm vina pe medici, dăm vina pe producători, dăm vina, de ce nu, pe vegani cărora le-a venit ideea nebună de a promova un stil de viaţă sănătos. De ce o viaţă sănătoasă? Pentru că respectăm acest dar unic, viaţa. Acest dar pe care ar trebui să îl apreciem, să îl iubim, să avem grijă de el. Nu v-aţi plictisit de replici precum „doar nu voi trăi o veşnicie” sau „cât trăiesc, le încerc pe toate, nu-mi refuz nimic” sau „lasă să trăiască alţii mai mult, mâncând iarbă, mie îmi place porcul” etc.? Datoria noastră, a tuturor, fără excepţie, este să ne îngrijim să trăim cât mai mult. Există şi cauze externe care ne pot afecta, fără îndoială, dar a opta pentru o alimentaţie corepunzătoare ţine de noi, doar de noi înşine.
La nivel mondial se duce o luptă permanentă pentru decimarea populaţiei. Altfel nu îmi pot explica de când orezul, cunoscut drept „mâncarea săracului”, sau porumbul au ajuns să fie nişte produse de lux? Nu mai ai voie să consumi gluten şi te orientezi inevitabil către paste din făină de orez şi porumb, constatând cu stupoare că pe 250 de grame de spaghetti te vezi nevoit să scoţi din buzunar vreo 15 lei. Concluzia: tot ceea ce e sănătos, chiar dacă se găseşte pe toate drumurile, este scump pentru că nu se încurajează un trai sănătos. Veţi plăti, cu alte cuvinte, pe 250 de spaghetti din orez şi porumb cam cât veţi da pe un meniu de la McDonald’s. La fel cum un pahar de alcool poate fi mai ieftin decât un fresh de portocale sau o salată, mai scumpă decât o ceafă de porc. De ce nu? Când unii consideră că a trăi sănătos nu trebuie să devină o prioritate, totul devine posibil. Şi totuşi, nu contează câţi bani eşti nevoit să scoţi din buzunar câtă vreme o faci pentru sănătatea ta, pentru propriul tău bine.
(sursa foto: centroricercapianteofficinali.blogspot.com)
Alergia şi intoleranţa la gluten reprezintă o chestiune extrem de serioasă care nu trebuie sub nicio formă neglijată. Surprinzător, medicii nu au deprins încă obiceiul de a-şi trimite pacienţii la un control de rutină în urma căruia să cunoască la ce sunt alergici sau intoleranţi. Pentru că, aş îndrăzni să spun, majoritatea afecţiunilor / bolilor se nasc din pricina anumitor substanţe pe care organismul nostru le respinge şi, căruia administrându-i-le ani de zile, ajunge la un moment dat să cedeze. Glutenul face ravagii. Există atâtea poveşti ale unor oameni care s-au chinuit 5-6-7-8-10 ani, trecând de la un medic la altul, călătorind de la un spital la altul, urmând tratamente după tratamente pentru nişte boli inexistente ca să afle mai târziu, cei mai mulţi dintre ei întâmplător, că sunt doar intoleranţi la gluten. În cazul meu, simptomele au dispărut după doar 24 de ore din momentul în care am evitat să mai consum produse cu gluten, dar aceasta după ce am urmat în ultimii ani câteva tratamente, pe bază de antibiotice şi multe alte pastile, pentru o gastrită pe care, în realitate, nu am avut-o niciodată. Este firesc să prescrii cuiva un tratament medicamentos pentru o boală incertă? Este firesc să încerci să convingi pe cineva că suferă de gastrită când acel cineva încearcă să te convingă la rându-i că poate consuma pe stomacul gol suc din citrice fără să simtă vreo durere?
(sursa foto: wisegeek.com)
În final, înainte de vă arunca în gol, mergând orbeşte pe mâna unor „specialişti”, alegeţi să vă faceţi mai întâi testul pentru intoleranţele şi alergiile alimentare. Şi nu uitaţi, sănătatea este în mâinile voastre, aici, acum. Ascultaţi-vă vocea interioară! Nu toate produsele din lume sunt potrivite pentru fiecare dintre noi pentru că nu suntem cu toţii identici. Suntem chiar foarte diferiţi, unici. Nu ne poate plăcea aceeaşi muzică tot aşa cum nu ne poate face bine aceeaşi mâncare. Reţineţi că ceea ce consumăm nu se limitează la cavitatea bucală. Gustul poate fi interesant, dar nu poate plăcea stomacului întotdeauna.
Consumând produse pe care nu le toleraţi este tot o formă de violenţă, de această dată îndreptată împotriva voastră. Trăiţi armonios, departe de ceea ce dăunează minţii, sufletului, trupului!
