Vin ploile

Vin ploile de toamnă
peste mine
mă duc cu ele spre neant, destin să împlinească
vin ploile
și-au mai rămas doar crizanteme fine
ca iarna
s-o întâmpine în poartă.
Îmi spui să stau aici,
măcar o clipă-n loc,
să ascultăm cântecul ploii, murmurândă,
vrei să citim povești din pagini levantine
cu negustori ce au găsit noroc
și vor să vândă.
Vin ploile grăbite toamna,
înotători
în ruginiul liber din pădure,
ne strecurăm și noi vrăjiți de haina aurie și
nu-i vedem clepsidrei pe de-a-ntregul
taina.

În imagine, o alegorie a trecerii timpului peste om și peste istorie.
Desen de Silviu d’Gherman : SIBIU. TURN (tuș)