Viața la mall

prin oraș a început febra cumpărăturilor îmi lipsește

luna plină râul rece aroma fânului

norii risipiți ca niște ani

pe străzi taxiuri claxonează galben

taximetriști ne cer bani

moși crăciuni se învârt grăbiți în vitrine

un autobuz dă buzna pe trotuar bătrânul acela care moare cu pensia necheltuită în buzunar ar cumpăra ore

viața la mall nu are miros de garofițe

mereu te întrebi împingînd la cărucior

oare caii vor mai paște iarbă mâine?

dacă poeții scriu pe wall neputințe

cu o carapace de suflet

de ce își înfundă mâinile în rutina zilei?

cineva rămâne ultimul să stingă lumina ce înger

când din galopul zilei rămân doar secundele mutele?

trage vitrina din dreptul inimii

să îmi odihnesc liniștea

care crește între fire de iarbă

pe listamea nu voi pune creioane

pensule culori

voi pune lumini brazde de pământ voi pune sori

la coadă se stă ca în strană fără să respiri

se plătește cu bani cash nu cu trandafiri

îmi amintesc de firele de lămâiță

cum striveam fragi între dinți

și mă scăldam în miros de regina-nopții

cu genunchii juliți

ai un card pentru o noapte la stână?

dacă nu dă-mi o gură de lună

ieri striveam iarba cu piciorul înotam

printr ecuvinte lucioase

azi alerg în orașul cu o mie de guri

să cumpăr cărucioare pline cu viermi

de mătase

cât se va mai bea poezie?

cât vom mai locui într-un glob?

nu se știe nu se mai știe…

Foto: Andi Spot