Valuri din Cosmos

Confuză mă-nec în valurile mării
Ca o caracatiță mă cuprinde suferința…
Și strânge tare, tare de tot
A mea durere din spumele mării
Și tot e real când ție nu-ți pasă
De ceea ce simt și-nghit zi de zi
Dar azi mă întorc la marea albastră
Să mă-nece etern într-o materie din Cosmos!