Ana ArdeleanuAna Ardeleanu
02.10.2016

un cântec aproape vindecat

cum vei feri această ursită

de curenţii ce trec senini peste apă

ei nu ne cer nici viaţa

nu ne cer nici moartea

doar aşază pianul pe mal

pentru un cântec aproape vindecat

 

aş vrea un răspuns

pentru vremea când l-aş putea răsplăti

cu câţiva cocori

însă indiferenţa se pomădează

cu restul atât de atent calculat

al vieţii mele

de care sunt sigură că iernile n-au auzit

doar toamnele

ele da

şi m-au înclus în frumuseţea lor

mi-au arătat harta

au aşezat degetul pe locul auriu

aici e Dumnezeul tău au zis

aici e toată aritmetica faptelor tale

 

acum stau şi ascult sunetele plopilor

celebrând melancolia

şi semnez în alb

parteneriatul cu iarna

fericirea ca şi tristeţea

rămân subiecte tabu

de care gândul nu se poate atinge

dar se poate lipsi de asemănarea

cu nopţile lungi

ce nu mai încap pe aceeaşi cruce

cu inima ta

Foto: Andi Spot