Umbre pe drum

omenirea, o linie deșirată
haotic pe cer
o lume morbidă
oamenii, palide umbre
cerneala s-a uscat
printre sensurile vieții
într-o linie perpendiculară pe nimic
tac, privesc
ruine de marmură în jur
pe cer schițate gânduri
fără umbre, fără nume
nori pe nisip
o viață rătăcită
pe aici, pe undeva
o mască,
a cui…
a lumii poți acum să spui
știu, știu…
n-ai cui să spui
un călugăr pe drum
între cer și pământ
cuvântul lui
e hohot de râs
privesc strălucirea goală a lumii, plâng
curg timpuri, se scurg anotimpuri
eu am rămas închis într-un gând

Sursa foto: fotofocus.ro