Marin DumitrescuMarin Dumitrescu
06.11.2015

Timpul tace când trece

Treci pe lângă mine, mutule și răule

Cu privire de înger și mângâiere de drac

Și nu-mi spui nimic și mă împingi în hăurile

Infinite ale lumii unui tic-tac.

 

Ceasul nu mă lasă să dorm și nu mă lasă

Nici măcar să visez, deși viitorul visat

Este o lume netrăită și mult mai frumoasă,

Care mă așteaptă cu adevărat,

 

Chiar dacă dincolo de vise, pe mal,

Mă așteaptă tot el… timpul convins

Că mă iubește, plângând infernal

Și pleacă mereu, dinadins.

Foto: Andi Spot