Vasilica Ilie
Vara, ca o crăiasă,
valsează
ultimile zile din august.
În alai de culori,
florile defilează
pe podium,
iar fluturii
fâlfâie din aripi,
aplaudându-le.
Este ultimul spectacol
de vară, iubite,
iar tu lipseşti
aşa cum ai lipsit
la toate spectacolele
anotimpurilor,
de-o lungă vreme.
Mă întreb, dacă nu cumva,
te afli după cortina
vreunui anotimp nenăscut,
care te-a răpit pentru totdeauna…
