Dorina Rodu 
Ca felinarele singuratice,
Cu cețuri sălbatice
De pe-o stradă pustie.
Rațiunea mi-o trădează
Această taină ce dansează
În a norilor lagună
Vibrând sub crai de lună
Și-ntr-un sipet nevăzut
Mi-au ascuns puterea de trezire
Negustorii de safire,
De speranțe și-absolut…
În noaptea vieții cenușii
Preschimbi bezna-n leagăn plăcut,
Faci candelabru viselor vii
Din neantul tăcut…
Tu, Lucifer – un demon decăzut,
Mi-ai dăruit șiraguri de-ametiste,
De-ndoieli între văzut și nevăzut
Și-n rugi, m-ai scris pe acatiste.
Din păcat făcut-am o artă,
Iar din vise creionat-am o hartă
Cu alei ce vin și se duc tăcut
Din viitor până-n trecut.
A noapte-n ochi stelele-nvie
Ca felinarele singuratice,
Cu cețuri sălbatice
De pe-o stradă pustie.
Sursa foto: pixabay.com
