Literatura de azi 
Mireasă-a brazilor geometrici și-a brazdelor însămânțate
– solemnitate albă, rece, fatală, mută și divină – tu vii cu
grații de Madonă sau de Fecioară bizantină și pleci cu gesturi
de bacantă, stigmatizată de păcate.
Nu te droește-aproape nimeni, dești te-așteaptă toți să vii…
Și frumusețea ta bizară n-o cântă nimeni, decât, poate,
îndrăgostiții de imagini abstracte și imaculate – cuminții
tăietori de lemne și nebunatecii copii.
Și totuși, când cobori – suspectă, insinuantă și egală –
pe câmp, pe arbori, și pe ape, pe străzi, pe case și pe noi, tu
schimbi în plăsmuiri lunare întreaga pastă de noroi, iar pe
Maria din Magdala o-mbraci în peplum de vestală.
Și-n timp ce toți, deopotrivă, pigmei și umiliți simțim
puterea-ți magică ce-ngheață, distruge, arde și creează, doar
ciorile sacerdotale te mai insultă și-ți pătează – cu ieroglifele
lor negre și stranii – albul unanim.
Ion Minulescu
