Mădălina Bărbulescu 
În șoapta asta le voi robi pe toate
și le-oi uita… zdrobite
și le-oi uita… zdrobite
și-ngropate
în patima durerii, cu onor.
Prin șoapta asta, mă ucizi și tu
cu mila și migala unui Dumnezeu;
Ma biciuie fantoma
celor întâmplate
și crucea vesperală ce îmi apăru
purta lavaliera unui pustiitor;
Și moarte cum treci…
cu pasu-ți de prior
pribegești prin tânga rugii
către Domnul șoaptelor,
ce se lasă atât de greu,
Lumină rătăcită-n carne,
talmudic să-mi întoarne
misteriul lui Orpheu;
Și moarte cum treci…
crezând că Dante sunt chiar Eu!
Foto: Andi Spot
