Maria Calciu
Numai când ți-am deschis
spre zi
ecoul verde în care țineai strâns
legate
cu un spin semințele de pietre
ca nu cumva să uiți spre care drum
de seară
ar fi urmat să pleci
Mi-ai spus să-mi cresc în palme
scântei sau amintiri cu mine colorate
ca astfel să nu-mi fie în urma ta urât
dar care doar să pară că văd spre ce
chemări
plecai
și până când
*
De fiecare dată și ori de câte ori
credeai că vreau să-mi spui
în taină o poveste
despre o amintire
dintr-o oglindă spartă pe care să îți scriu
Nu mai vedeai că eu scriam deja
demult
scântei
cu amintiri
(imagine de pe itbok.wordpress.com )
