Mihaela Aionesei 
Tu vii și pleci
și nici nu știi…
sfințit ți-e pasul
în urma lui
sufletu-mi
buimăcit
înșiră duminici
pe ață
între plecări
o lacrimă
se-ntoarce în cușcă
aruncă cheia
dreptul la fericire
să-și revendice
tăcută
eu vin și stau
cu trupul gol
ca un ocean
în bătaia soarelui
fără să știu
cine pe cine
răsfață
visului meu
i se prelinge
din colțul gurii
un fir de dulceață
nu-ți cer să vii
și nici să stai
de doruri
armonie și mister
luminile din trupuri
își vorbesc
în cer și pe pământ
e sărbătoarea
florilor de mai
e atât de simplu
când iubești…
Sursa foto: pinterest.com
