Să te cerșesc în catedrale de cuvânt
Nu sunt o sfântă și te scriu în gând
Genunchiul prea se-apleacă spre pământ
Tu nu mai vii să te ascult cântând.
Să te cerșesc doar ploii dintre noi
Azi nu se scrie umbletul la doi
Și îngerii prea triști au aripi moi
Nu mai coboară toamna printre stropii goi.
Și te cerșesc iubirii doar în vis
Să te învăț cu sufletul proscris
Te scriu cu tuș să nu te ștergi în somn
Și te adulmec liniștit să nu adorm
Da, te cerșesc cuminte, sunt un om…