Să fii orb

Să fii orb, să visezi răsăritul

Și să iști în adânc universuri,

Să fii orb, să gândești absolutul,

Să-nmulțești neînțeles-înțelesuri.

Să fii orb, să cultivi cu sârg lutul,

Dar să străbați vaste labirinturi,

Să fii orb, să asculți neauzitul

Și să te-nsoțești semeț cu eresuri.

Să fii orb, de viziuni fulgurat,

Magică prezență în vorbe nescrise,

Pentru alt timp transcrise neapărat,

Mituri vechi, plămadă pentru vise.

         Homer sau Borges?

       Și Borges și Homer.

*

Etre aveugle

Etre aveugle, le lever du soleil rêver

Et des univers au-dedans susciter,

Etre aveugle, l’absolu penser,

Et des obscures-clartés multiplier.

Etre aveugle, la glaise cultiver

Et dans de vastes dédales errer,

Etre aveugle, l’inouï écouter

Mais de bleues-croyances t’accompagner.

Etre aveugle, des visions foudroyé,

Magique présence en paroles non écrites,

Pour un temps futur transcrites.

Des mythes, pour les rêves, levain gonflé.

        Homère et Borges, dis?

        Borges et Homère, aussi.