Isabela BranescuIsabela Branescu
27.10.2018

remat

am triat zilele trecute  câteva lăzi încărcate cu gânduri

tot ce era acolo era perimat și le-am lăsat pe podea

(podeaua are iz de motorină și poate lua foc la prima chenzină)

dimineața înainte de a ieși din casă am fost surprinsă să descopăr locul gol

plecaseră toate

mi-a fost teamă să postez pe fb un anunț pentru recuperări

cine știe… îl vede cine nu trebuie și crede că este vreun câștig bunicel

în seara următoare le-am găsit lângă ușă

se întorseseră slutele cu sutele, înmulțindu-se ca nevrutele cu ochii aprinși de nesomn

arătam a jumătate de om

sau a castani într-o toamnă de o mie de ani

m-am strecurat cu greu printre ele,

trebuia să le hrănesc încă o noapte, hmm, poate că mâine vor pleca în altă parte

dacă nu se poate altfel, am să donez lăzile unui boier

are sigur depozite și lăcate, dacă o vrea! Dacă nu și nu,

am auzit că există un loc numit remat care colectează sentimente

la un preț justificat! Am uitat să vă întreb, aveți o mașină de închiriat

pentru transport, vă ofer la schimb o ladă din care curcubeul s-a revărsat

Sursa foto: mixdecultura.ro