Simona BarlaboiSimona Barlaboi
18.12.2022

Rătăcind prin nimic

Rătăcind prin nimic, singur Omul privește-un spectacol: Noaptea își lasă furtuna să plângă Albastru, violet și alte nuanțe argintii. Din cer se înalţă un copac cu ramuri spre Cosmos Împărțind lumea după propriul plac. Zâmbește, tu, că te-ai născut Timpul nu iartă pe nimeni! În oglindă de te uiți văzându-ți totul din tine…