Radu Matei TodoranAm scris pe un pergament
furat din marsupiul unui cangur
UITARE
am aruncat pergamentul
în flăcări
dar dragonul de foc
l-a strâns cu dragoste la piept
iar acesta s-a transformat
într-un stol de nevăstuici zburătoare
acvila întunericului
le-a ucis una câte una
lăsând doar o mică bucată de piele
inscripţionată cu gânduri
tivită cu briliante negre
pe care a dăruit-o
aceluiaşi cangur
Suntem morţi abia atunci
când suntem uitaţi
a spus acvila bătând
încă o dată timpul cu aripa.
