Gabriela Pachia 
nu mai contăm — statui de gheaţă, hoteluri de gheaţă,
bani-gheaţă, inimi de gheaţă, hărţi noi cu strungăreaţă,
ţurţuri independenţi etc. de gheaţă, s.r.l. coţofana hoaţă,
văicăreală lungăreaţă, sfadă lătăreaţă, huţa-n boroboaţă,
vom muri-n curând, să ne gândim deja la necroloage,
la punctuaţie, colaci împletiţi de şase lei noi, da, zace
în fiecare din noi dorinţa portocalie, rapace, de-a trăi
mai mult decît paşaportul, buletinul, aruncăm în văi
amintirile strămoşilor strânse-n antologii, compendii,
opere complete, manuale de sărutat, modus/i vivendi,
autografe de la cine, de la ce, etichetele lux, de firmă,
doar viaţa-i cupă de valori eterne-n flux, luna infirmă
cît doare moarte ce seceră fix la rădăcină maică ţară,
mamă bună, ideile-brăţară la care ţineam ca la o vară,
ca la ţelină, ca la mărar păstrat în sare pentru viitorul
fără asemănare, şi-acum brusc să-ţi moară dacii, dorul,
actorul favorit, pridvorul, istoria medievală şi vitează,
câmpia locu-ntâi în Europa, hidrocentrala cu fofează,
cerebelul fondant, poetul galant, cerul, mai ales cerul,
iazurile cu păstrăvi nemodificaţi genetic, Pan-fluierul
de convocat îngerii, mioarele vopsite Tizian, coloana
vertebrală ce sprijină Olturile toate, roşcăluşarii, toana
acestui timp cu colivă pe cap de privitor o arunc în foc,
rup asigurarea de fericire feng-shui, poloboacele la loc
în cămări, bat fulgere ce nu fac troc, Decebali de aur,
pun coroana de spice la stâlpul casei, stau drept tezaur
de galben-roşu-albastră împământare, aprind ciocârliile
la candela eminesciană, trec pe roşul ideilor, pandaliile
pandemiilor s-au scurs în Neagra Mare, eternitatea stă
la coadă la euroreciclare, gurile de rai intonează, adastă
însemne digitale pentru pace, amprenta irisului locvace,
cipul cip-cirip, riduri asimetrice, bizară biometrie vorace,
revelaţii.com, iubirea de patrie-i cel mai bun gastronom,
cântecul chitului n-are ştiinţă de oximoronic metronom…
