Lilia ManoleLilia Manole
29.07.2016

Pentru Dumnezeu

Tărie, Domnul Meu, îmi cer, şi-atât,

Când din cuvinte sunt şi humă,

Al Tău Cuvânt mi-e adăpost în gând,

Rostesc iertare, Ţie, Doamne-ntruna.

 

Greşind, tot mă gândeam la Tine,

Iertare, Dumnezeul meu, găsind,

În trupul tău, ce sângera prin lume,

Sunt pe o cale, ce mă va jurând.

 

Iar juraminte, Tu, nu ai cerut vreodată,

Îmi definesc părerile de rău acum-

De ce nu am venit să Te ascult îndată,

Când freamătul cel hulpav era inoportun?

 

Congestii pentru spirit îmi doresc,

Eu, Doamne, fără Tine, sunt în alăută,

Corola de lumini nu voi să o strivesc,

Îmi eşti, Doamne, pacea, care luptă.

 

Numai din Tine, ştiu cum e o suferinţă,

Numai cu Tine, Doamne, frâul se-ntăreşte,

Acel infim cuvânt e semnul de credinţă

Şi Aleluia, pentru Tine, Doamne, se numeşte.

 

Nu este jug de Om, şi nici de Tine,

Spun aste ganduri şi te văd aici, acum,

Suindu-mi inima pe ultimele flori, printre ruine,

Dar ştiu, că Tu, vei fi alături, în ceasul oportun.

Foto: Andi Spot