Pana mea înmuiată în rană

Scrutez orizontul
cu ochi de condor
adulmecând sfârșitul
ploi tainice simt
în sufletu-mi păgân
sunt ploile timpului
care-mi adaugă plumb
în fiecare cărămidă a trupului

Pe metereze
cucuvele de jar se adună
luna blid ciobit
le arată drumul spre mine
și le așază ca o diademă
pe fruntea-mi

Răvășită de plecări
pana mea înmuiata în rană
nu mai scrie
din ea picură sânge.