Până la toate și înapoi

Le țin la gât, la glezne, și mă scufund în cuprinsul lor. Mă ating până la prima amintire, mă înfășoară, mă saltă din apatia norilor, mă pătrund cu sulițe albe, cu plezniri, cu țâșniri, cu albia legănării până la plecăciune la urechea pământului. Le-am cântărit cu spinarea inimii. Au atârnat, frânghie, gata de ridicatul pietrelor […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.