Sergiu Crăciunmi-am pus paltonul
și, grăbit, am luat-o spre bibliotecă.
era cândva, nu tare demult;
poate vreo patru sau cinci ani.
mi-am tras blugii și ghetele negre –
toate-mi erau pe mine ca o panteră
cu ochii spulberând necunoscutul…
ajuns în holul cel mare al USV,
defilam de unul singur ca o divă,
ce-și caută chemarea (?)
eram relaxat, era începutul încă rece
al unei primăveri neiertătoare.
nu fusesem încă la Doctorat;
mă simțeam în al o sutălea cer,
dar încă defilam, oprit
de privirile în neant ale ochilor tăi…
nu cred, nu știu,
nu erau ochi pătrunzători pe atunci,
dar cu timpul, așa s-a dovedit.
mă cheamă toaleta, mă duc
și mă aranjez;
îmi așez mai bine blugii strâmți
astfel încât, să-mi ofere mai multă energie.
mă-ntrec pe holul solitar al Universității
din corpul A, defilând nerăbdător
să ajung la bibliotecă și să-mi savurez clipa.
intru și-aceiași Ochi din stânga mă veghează.
e-un pic în tandem cu mine, în negru hainele-i…
blugii-i erau albaștri, mai largi, dar tot spre strâmți
nu blugii-s problema, ci ochii
ne-am țintit brusc privirile și am renunțat.
apoi, fiecare a ieșit și și-a văzut de treabă.
culmea, simțeam dorința de relaxare
și m-am întors la sala cu mese mici,
din tunelul care face legătura cu celălalt corp, E
era parcă o trecere din medieval spre contemporan…
dar nu acesta e subiectul –
ci ochii-ți prea deodată stăpâni pe mine…
a fost de-ajuns o scânteie de dialog
eu, mai înfipt, am întrebat articulat:
dacă ai nevoie de ceva,
te pot ajuta, dorind parcă să ne confirmăm prezențele
se pare că ne-admiram reciproc,
poate a fost iubire la prima vedere,
nu știu, că nu le am cu astea.
ne-am schimbat numerele de telefon, ne-am întâlnit,
ne-am uitat la un film, până la trei dimineața;
și am cochetat câteva luni (puțintele), dar s-a sfârșit totul, brusc…
cu bagajul în mână, mă asigura că,
luni se va întoarce, de atunci, nu ne-am
mai văzut/vorbit/ privit deloc.
nimic de atunci
știu că ești, știi că sunt –
ești ancora ce-o voi purta mereu;
și mereu, m-ai învățat
cu adevărat iubirea…
un sărut dulce cu ochii închiși
așa cum o făceam la fiecare întâlnire.
îmi văd acum de Doctorat
și vreau să revin la catedră etc.
îmbrățișări din locul unde ne-am salutat
atunci…
