Ochidochi!

Bun!

 Am ales!

 Am ales să risc a mă privi ochi în ochi, exact într-un moment memorabil. Era într-un final de weekend, înainte să ies din casa părintească. M-am privit ca de obicei în oglindă. Mi-am studiat fizionomia. Sincer, mi-a plăcut ce văd… Am văzut o lumină magică emanînd din ochi, trădînd dorința de a include totul și a nu judeca nimic. A include totul, însemnă pentru mine să-mi plătesc chiria, să-mi sun părinții, să mă ocup de lucrurile de care trebuie să mă ocup, cu ușurință, cu recunoștință că sunt capabilă să mă ocup de ele. Da, cu recunoștință pentru fiecare moment, chiar și pentru momentele în care m-am împiedicat, ca apoi să fiu dispusă a mă ridica și a mă pune din nou în mișcare, pentru a crea mereu mai mult din mine însămi…

Pentru mine, ușurința înseamnă a nu mai cheltui energie pe puncte de vedere fixe. Eu nu sunt doar fetița părinților mei…Am trăit în aceste zile și alte puncte de vedere, am simțit și altfel. Tatăl meu avea la un moment dat privirea unui om care cedează în fața morții…Dar și-a revenit încet, sub privirile mele și ale mamei mele… Au fost clipe de cumpănă, dar fără panică, pentru că el are 81 de ani și suferă de o boală cardiacă. Eu eram în acele momente, nu doar fiica, ci și asistenta, și sfătuitorul, și mediatorul în convorbirile telefonice cu medicul curant al tatălui meu, apoi în deciziile luate de comun acord cu sora mea, cu mama mea, cu tatăl meu. M-am bucurat că tatăl meu și-a revenit, iar seara, după ce mami și tati au adormit, mă simțeam eu ca o mamă pentru ei…Clipele petrecute împreună în familie, în acel weekend, au fost cu adevărat magice pentru că au contat, minut cu minut, chiar dacă ne vorbeam în unele momente, doar de dragul de a conversa. Dincolo de cuvinte, ne-am savurat unii pe alții din priviri bucuria de a fi în viață, împreună.

În plus, era chiar și acceptarea a ceea ce s-ar fi putut întîmpla…

 A fi, poate fi magic.

Da, poate fi magic să schimbi felul în care îți simți viața.

Poate fi magic să gîndești în altă limbă…

Poate fi magic să te privești ochi în ochi, în oglindă.

Poate fi riscant, dar magic, să mă vezi printre rînduri, chiar dacă eu nu te văd în timp ce mă citești…

Poate fi…

Sursa foto: lockedinparadise.wordpress.com