Obsesie

Pe rana deschisă
în colțul nevăzut al ființei mele
stă, nespusă,
aceeași obsesivă întrebare:
– De ce oare?
Eram fericiți,
ne sărutam,
ne-mbrățișam,
râdeam ca nebunii,
cântam cu frenezia pasiunii,
vara se rostogolea peste noi
ocrotindu-ne.
Ce minunat e când te știi iubită!
Și deodată,
într-un roșu apus,
pe ascuns
ai plecat cu altă fată…!
Mai stilată,
mai bogată?
Nu mi-ai spus niciodată.
Orgolioasă, n-am întrebat.
Furioasă am tot așteptat
un răspuns,
un cuvânt îmi era de-ajuns.
Pe aripile vieții
anii în zbor s-au dus
și-n colțul ascuns
al inimii mele,
așteaptă un răspuns
aceeași obsesivă întrebare:
– De ce oare?

Sursa foto: unica.ro