O noapte pe Dunăre

În noaptea-aceea am uitat de toate:

De ape, de primejdii și părinți.

Eram copila ce credea că poate

În urne de iubire pentru sfinți,

Să priponească timpul în cosițe

Și prizoniera ochilor tăi mari

S-adune din iatacuri de domnițe

Toti sâmburii dorințelor amari

În noapte-aceea se pierdea sub tâmple

Sub ramuri, sub biserici, sub tăceri,

Iubirea ce avea să se întâmple

Și-avea să ne subjuge în căderi.

La miezul cald dintr-o oglindă–n dungă

Aveam să-ngenunchez de mii de ori,

N-avea putere viața să-mi ajungă

Să te aștept prin pătimi și vâltori

În noaptea-aceea , Doamne cum se face ?

Cu Tine, fără Tine, dar cu noi ,

Din acea noapte până mai încoace

N-am încetat să sper pentru-amândoi

Că vom uita și maluri și nisipuri

Ne vom feri de apele adânci

Și din fântâni de stele fără chipuri

Bucăți de noapte vom săpa sub stânci

Ca-n noaptea-aceea, știu că niciodată

Nu voi mai tremura sub alte bolți

Nici Dunărea cea blândă și curată

Nu ne va ispiti la fel pe toți

Așa cum ai deschis cândva iubirea

Și ai ascuns-o apoi într-un sertar

Azi lasă-mă să mai respir lumina

Unui păcat de care n-ai habar

Sursa foto: catchy.ro