Dorin Croitor
În orice vreasc scâncind zace
o lacrimă a toamnei,
în orice inimă,
un anotimp hrăneşte autismul unui altul.
Nimeni nu despică
taine de frica dezmorțirii
nimeni nu ascultă vreascuri decât călcându-le glasul…
Se pare că fugim de culoare
întotdeauna spre alb.
Citeam undeva că de la o vârstă
hrănim uzura retinei cu amintiri,
refăcând astfel filmul zgâriat al realității
cu prospețimea trăirilor moarte.
Ce mult de ciudată e viața!
Ce puțin de firesc uităm!
