Nu torc, nu urzesc, nu împletesc,
Caierul vremii nu-l răsucesc
Pe deget, secundă cu secundă,
Timpul în albia lui m-afundă.
Caierul vremii nu-l răsucesc,
Satul demult nu-l mai zăresc,
În cale-mi oraşul se iveşte
Şi timpul, stăpân crunt, se-mplineşte.
Satul demult eu nu-l mai zăresc,
Zăvoaiele din văi nu înverzesc,
Pe caldarâm e un du-te vino,
Timpul nu te absolvă, străino!
Zăvoaiele din văi nu înverzesc,
Livezile alb-roz nu înfloresc,
În zgârâie-nori fluorescenţi
Timpul se numără în paşi absenţi.