Ne va fi mai mult timp spre primăveri…

Rămân prin noi fărâme de trupuri. Le-adăpostim prin sângele cald. Își mai aduc aminte de noi de prin Recile morminte, ne mai strigă, Cotrobăindu-ne prin vise Cu mâini întinerite sau zbârcite de timp. Sub grele zăpezi mormintele-s și ele mai tăcute. Timpul îmi pare și el ba leneș, ba mut. Doar sângele clocotește mânat spre […]

Abonează-te și ai acces instant la toate articolele de pe site. În cazul în care esti deja abonat, folosește pagina de autentificare.