Pasc cuvintele de voie răzlețit
Pe o miriște ce duce-n infinit
Scribul păstor apare cu al lui nai
Și orânduiește sunetul ca-n rai
Cuvintele ciulesc urechile atent
Pornesc curând spre scribul emitent
Se pun tăcut în rând și-n șir
Nu se aude nici un respir
Încet încet pornește turma adunată
Se învârte hora ca o roată
Se învârte roata tot mai tare
Ajung cuvintele pînă-n soare
E hora cuvintelor cu duh
Ce-nalță sufletul în văzduh