Mi-e ultima candelă aprinsă…

Curg zilele ca petalele smulse de vânt.
Mi-e sete de-o secundă doar cu tine.
Mi-e inima mai veștedă ca ieri și când
Mă-ntreb de-ți mai amintești de mine
Mai șterg din lacrimile amare curgând
Pe obrajii palizi de-așa puține zile senine.

Curg zilele ca ploile șterpelite de soare.
Și doare cum cuvintele s-ar face auzite…
Ele țâșnesc din noi ca sângele din trupuri
Zdrobite de aprigi călăi cu arme ascuțite,
Dar cuvintele-s mute sau distanțele prea mari.

Curg zilele ca petalele smulse de vânt.
Curg zilele ca ploile șterpelite de soare.
Mi-e inima tot mai veștedă și de-acum
Speranța că mângâierea ta-mi va fi alinare
Mi-e ultima candelă aprinsă pe pământ.

Sursa foto: machteamsoft.ro