Vara,
la ora de vineri,
spre seară,
în Bazilica San Pietro,
sfinții
purtând mănuși pământești,
ne mângâie
trecând prin memoria noastră
încet, devenim creduli
și gata de zbor
peste dorințe, iederă-n flăcări,
sau întâmplări gângănii șirete,
uitând
la prima răscruce cu cerul
Iubirile care ne-au înfășurat
cu adâncuri, levitații, căderi
și îmbrățișări dezacordate.
Îngerii ne dau ambrozie și vin
PAX VOBIS!
Liniște mov. Câteva picături din apa sfințită
luată la intrare
și lacrima mea
țărmurind plecarea ta.
Veronica Balaj 07.08.2021
